Sonet III de Mihai Eminescu

Sonet III

de Mihai Eminescu

Când însuşi glasul gândurilor tace,
Mă-ngână cântul unei dulci evlavii -
Atunci te chem; chemarea-mi asculta-vei?
Din neguri reci plutind te vei desface?

Puterea nopţii blând însenina-vei
Cu ochii mari şi purtători de pace?
Răsai din umbra vremilor încoace,
Ca să te văd venind – ca-n vis, aşa vii!

Cobori încet… aproape, mai aproape,
Te pleacă iar zâmbind peste-a mea faţă,
A ta iubire c-un suspin arat-o,

Cu geana ta m-atinge pe pleoape,
Să simt fiorii strângerii în braţe -
Pe veci pierduto, vecinic adorato!


 

Teme şi motive lirice: aşteptarea, dragostea, iubirea neîmplinită, singurătatea

6,322 vizualizări, 6 vizualizări astăzi

Împărtăşeşte-ne opinia ta

Cum apreciezi acest material?
3.67 / 5 (3 voturi)